FocusIT

Acum zece ani am inceput sa cumpar revista CHIP. O vanam la fiecare inceput de luna in vitrina chioscului de la colt, pentru ca se epuiza repede. Dupa ceva timp am facut un pact cu vanzatorul, care-mi retinea un exemplar imediat ce aparea. Apoi am trecut la nivelul urmator: abonament. Zilele in care verificam posta si gaseam revista erau zile de sarbatoare (mai putin cand postasul o indoia/rupea in incercarea de a o inghesui in neincapatoarea cutie postala).

Dupa ce o rasfoiam fugitiv, toata atentia se indrepta spre multasteptatul CD. In fiecare luna, cu sfintenie, examinam cu nerabdare continutul plicului alb, curios ce software interesant se mai ascunde acolo. Cum accesul la Internet acasa era de neconceput pe atunci, singura mea sursa de software nou erau revistele cu CD. Pierdeam ore in sir incercand fiecare soft in cautarea acelora “fara de care calculatorul tau nu poate sa traiasca” (care te scapa de virusi, iti curata registry-ul, iti optimizeaza sistemul de operare, comprima fisiere, le recupereaza pe cele sterse etc.) sau care te ajuta sa-ti atingi scopurile (sa editezi documente, sa comunici prin e-mail, sa tii evidente, sa asculti muzica, sa compui muzica, sa creezi pagini web etc.). Cautam acel software pe care atunci cand il instalezi simti ca-ti aduce valoare.

Paginile revistei erau si ele de ajutor in aceasta cautare, prin sectiunea de stiri in care se anunta aparitia unor noi produse software si articole in care se prezentau diverse soft-uri utile, se comparau browsere, managere de fisiere sau inlocuitori pentru Windows Media Player. In scurt timp am devenit curios sa aflu cine se afla in spatele acestor produse. Majoritatea producatorilor erau companii din SUA, urmati de un procent mic de producatori din Europa. In contradictie cu faptul ca in presa se vorbea de calitatea inalta a programatorilor din Romania, foarte rar aveam surpriza sa gasesc pe CD un produs al unei firme romanesti. Exceptie faceau produsele antivirus autohtone (care facusera deja cunostinta cu piata mondiala) si uneori cate un dictionar sau pachet legislativ electronic.

Cautand o explicatie pentru lipsa de expunere a produselor romanesti, am presupus ca ea ar fi legata de fenomenul de outsourcing si ca acolo ar fi o buna parte din programatorii romani, dezvoltand produsele companiilor din afara Romaniei. Restul erau concentrati in dezvoltarea de software pentru piata locala, programe pentru contabilitate, salarii si evidente de tot felul.

Tin minte ca la un moment dat revista CHIP a avut initativa de a prezenta in paginile sale software romanesc. Atat firme romanesti, cat si persoane fizice erau invitate sa-si trimita creatiile pentru evaluare pe adresa redactiei. Imi aduc aminte de un manager de fisiere pentru DOS care avea integrata si o functie antivirus prin stocarea unei baze de date a fisierelor executabile “sanatoase” (nemodificate). La accesarea fiecarui fisier executabil, se verifica daca fisierul a fost modificat prin consultarea bazei de date si, daca se observau modificari, acest lucru era semnalat utilizatorului. Aceasta initiativa a redactiei m-a bucurat, dar nu a durat mult deoarece niste baieti “destepti” s-au gandit ca CD-ul revistei ar fi cel mai bun mediu de distributie pentru un program malitios, asa ca l-au trimis revistei deghizat intr-un produs inofensiv, dornic de a fi evaluat. Dupa acest incident redactia nu a mai acceptat programe de la persoane fizice,  ci numai de la firme care puteau face dovada identitatii si responsabilitatii pentru produsul trimis. Desi a incercat sa-si protejeze cititorii si sa-i responsabilizeze pe cei care-si trimiteau creatiile, redactia a eliminat in scurt timp sectiunea legata de software romanesc.

Dupa ce accesul la Internet acasa a fost inlesnit, cautarea de software a devenit mult mai usoara datorita motoarelor de cautare si site-urilor cu cataloage de produse software. Am renuntat sa fiu abonat si am inceput sa cumpar tot mai rar reviste cu CD.

Deoarece nu renuntasem la cautarea software-ului romanesc, mi-am facut un obicei din a verifica site-urile companiilor producatoare ale produselor de care aflam, in speranta de a fi placut surprins de originea geografica a companiei. Eram constient de existenta industriei software care dezvolta software pentru piata locala, insa eu cautam altceva. Cautam acele produse romanesti care au o prezenta pe web si interfata in limba engleza. Astfel, ele ar putea fi gasite pe Internet de catre potentiali utilizatori din intreaga lume. Mai mult, unele dintre ele s-ar putea regasi prezentate in articole sau pe CD-ul unei reviste de specialitate de oriunde in lume.

Pornind de la companii mai cunoscute precum BitDefender sau AXIGEN, am fost placut surprins sa aflu de existenta unor firme romanesti mai putin cunoscute, dar cu produse care se incadreaza in criteriile mentionate: Softland, CoSoSys, EAST Technologies, Neobyte Solutions, ICode&Ideas, SyncRO Soft, Innovative Solutions, Caphyon, MBM Software. Sunt doar cateva de care am aflat, dar sper ca mai sunt si altele.

Desi nu mare, prezenta acestor companii in contextul global imi da speranta ca putem fi priviti ca mai mult decat o destinatie avantajoasa pentru outsourcing.

Pe aceeasi tema:

• Balaurul iti gaseste job
• Fanurio, time tracking romanesc
• Backup romanesc
• GFI ofera solutie de backup made in Romania
• Oxygen pentru succes